Astăzi, 15 februarie, mi-am depus candidatura pentru alegerile care vor stabili noul președinte al Filialei Literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor din România.
Am chibzuit mult, mult de tot dacă să fac un pas care mi-ar putea limita timpul destinat scrierilor mele pentru copii și proiectelor editoriale.
Am ajuns (și eu) la concluzia că nu poți schimba ceva stând pe margine.
Nu candidez împotriva cuiva, ci pentru ca ceea ce va conta în această filială să fie: valoarea, respectul pentru Limba română, dragostea REALĂ pentru copii și scriitori, renunțarea la izolarea față de lumea literară reală, inclusiv prin dărâmarea barierelor care au fost create și întreținute între scriitorii din filială și cei din afara ei, asumarea unor proiecte literare moderne, încurajarea liberei opinii, schimbarea din temelii a modului în care sunt gândite întâlnirile cu copiii, criterii transparente pentru acordarea premiilor și primirile în Uniune, transparența față de membri și spiritul de echipă.
Sunt multe alte idei, dar mă opresc aici.
Un lucru este clar: așa nu se mai poate merge înainte!
Petre Crăciun
15 februarie 2018