nencescu
9 ianuarie 2014
La mai bine de două secole de la semnarea „actului de naştere” al basmului modern, respectiv publicarea, în 1812, a primei culegeri a fraţilor Grimm, „piatra unghiulară” a analizei acestor creaţii rămâne interpretarea conţinutului acestora. Aceasta în condiţiile când câmpul cercetării se menţine practic nelimitat, la avalanşa de basme publicate adăugându-se un număr considerabil de „inedite”, situate aşadar în afara studiilor sistematice. Semnificativă rămâne însă contribuţia românească în domeniu, similară sub aspect teoretic celei străine, care a oferit temeiul teoretic al analizei basmului pornind de la rădăcinile sale antropologice, constatând o realitate şi anume că „basmele se aseamănă uimitor la […]