Craciun Petre
14 martie 2021
Dacă doriți să citiți o poveste frumoasă copiilor, ori să le faceți cadou o carte de povești, atunci „Alegerea berzei. Misiunea 1511” scrisă de Petre Crăciun și apărută la editura Zoria este alegerea potrivită, mai ales că este și o carte interactivă, ceea ce o să placă mult celor mici dar și celor mari! Povestea este una foarte interesantă. Personajul personal este Barza Sofia care are un serviciu special: acela de a aduce oamenilor copiii. Acum ea este la ultimul său drum din carieră. Misiunea 1511. Primește de la Tom, dispecerul berzelor, un copil mai special, „un copil care nu […]
14 martie 2021
Antologia ”100 de basme și povești. Odaia Fericirii” (752 de pagini, format 17×24, ediție de lux) conține basme publicate de Petre Crăciun în volumele ”Basme”, ”Basme pentru familia mea”, ”Povești din Țara copiilor fericiți” și ”Roboțeii. Povești moderne”. Sunt și 30 de basme și povești inedite, scrise în ultimii doi ani. Prefața cărții, foarte măgulitoare pentru autor, este semnată de criticul Alex Ștefănescu. ”100 de basme și povești. Odaia Fericirii”, cea mai amplă antologie de autor din istoria literaturii române, este o carte pentru bibliofili, pentru cei care iubesc, cu adevărat, poveștile, pentru biblioteci, pentru profesorii de limba română, pentru […]
3 iunie 2018
Am petrecut un 1 Iunie absolut miraculos, alături de 300 de copii de la patru grădinițe din comuna Cărpineni, raionul Hâncești, Republica Moldova. Gazda noastră a fost grădinița Lăpușnița, una dintre cele 933 de unități preșcolare renovate total sau parțial cu banii Guvernului României (100 milioane euro, fonduri nerambursabile). Prietenii mei de la TVR Moldova au inițiat de câteva luni o campanie extraordinară – Ai carte, ai parte! Iar astăzi campania și-a propus să le aducă acestor copii bucuria lecturii și bucuria întâlnirii cu doi scriitori: Spiridon Vangheli, părintele lui Guguță și patriarhul literaturii pentru copii de peste Prut și […]
3 iunie 2018
Atanasiu luptase vreme îndelungată cu oboseala, pentru a duce la capăt lectura unei cărţi de psihologie criminală. Era o lucrare despre personalitatea criminalului, despre lipsa de afectivitate, agresivitate, egocentrism, lipsa inhibiţiilor. Într-un târziu, lăsase cartea pe noptieră, încercând să descopere în activitatea sa argumente spre a proba o teorie ce i se părea interesantă. Gândurile i se îndreptară spre orizonturi umbrite de uitare, departe, tot mai departe, până când… pleoapele ostenite se lăsaseră încet şi somnul acoperise cu mantia sa tăcerea comisarului. Când sună telefonul, senzaţia că aţipise numai câteva secunde era aşa de profundă, încât se uită la ceas. […]